Gripa este una dintre cele mai frecvente infecții respiratorii din sezonul rece, iar copiii se numără printre persoanele care se pot îmbolnăvi ușor și pot transmite virusul mai departe.

În cele mai multe cazuri, boala se vindecă fără complicații, însă la sugari, copiii mici și cei care suferă de anumite afecțiuni cronice evoluția poate fi mai severă.

Recunoașterea simptomelor, îngrijirea corectă la domiciliu și identificarea semnelor care necesită consult medical îi pot ajuta pe părinți să gestioneze mai bine perioada de boală și să reducă riscul de complicații.

Ce este gripa?

Gripa este o infecție respiratorie contagioasă provocată de virusurile gripale, în principal de tip A și B.

Virusul se transmite mai ales prin particulele respiratorii eliminate atunci când o persoană infectată tușește, strănută, vorbește sau respiră. Răspândirea este favorizată de contactul apropiat și de timpul petrecut în spații închise și aglomerate.

Din acest motiv, colectivitățile precum creșele, grădinițele și școlile pot favoriza transmiterea rapidă a infecției.

Spre deosebire de o răceală obișnuită, care apare adesea treptat, gripa debutează de multe ori brusc și poate afecta semnificativ starea generală a copilului.

Cum se manifestă gripa la copii?

Simptomele pot varia de la un copil la altul, însă debutul este frecvent brusc.

Cele mai întâlnite manifestări sunt:

• febra;
• frisoanele;
• tusea, adesea seacă;
• durerile musculare;
• durerile de cap;
• oboseala accentuată;
• durerea în gât;
• nasul înfundat sau secrețiile nazale;
• scăderea poftei de mâncare;
• starea generală de rău.

Nu toți copiii cu gripă au febră.

La copiii mici, simptomele pot fi mai puțin specifice. Pot apărea iritabilitate, somnolență, lipsa interesului pentru joacă, refuzul alimentelor sau o stare generală vizibil modificată.

Unii copii pot prezenta și simptome digestive, precum greață, vărsături sau diaree.

Gripă sau răceală?

Gripa și răceala pot avea simptome asemănătoare, însă evoluția lor este adesea diferită.

Gripa tinde să înceapă brusc și să provoace o stare generală mai proastă, cu febră, frisoane, dureri musculare, oboseală și tuse.

În cazul răcelii, simptomele apar de obicei mai treptat, iar congestia nazală, secrețiile nazale și strănutul tind să fie mai evidente.

Totuși, cele două nu pot fi diferențiate întotdeauna doar pe baza simptomelor. În anumite situații, medicul poate recomanda testarea.

Ce copii prezintă un risc mai mare de complicații?

Cei mai mulți copii sănătoși se recuperează fără probleme majore. Riscul unei evoluții severe este însă mai mare în cazul anumitor categorii.

O atenție suplimentară este necesară pentru:

• copiii sub 5 ani, în special cei sub 2 ani;
• copiii cu astm sau alte boli pulmonare cronice;
• copiii cu afecțiuni cardiace;
• copiii cu diabet sau alte boli metabolice;
• copiii cu afecțiuni neurologice sau neuromusculare;
• copiii cu imunitatea afectată de o boală sau de anumite tratamente;
• copiii cu alte boli cronice importante.

În cazul acestor copii, este recomandată discutarea mai devreme cu medicul atunci când apar simptome sugestive pentru gripă.

Ce complicații poate provoca gripa?

Majoritatea copiilor se recuperează complet, însă în unele cazuri pot apărea complicații.

Printre acestea se numără:

• pneumonia;
• otita medie;
• sinuzita;
• deshidratarea;
• agravarea astmului sau a altor boli cronice;
• miocardita, adică inflamația mușchiului inimii;
• pericardita;
• encefalita și alte complicații neurologice;
• inflamația musculară severă.

O complicație rară, dar gravă, este sindromul Reye, asociat cu administrarea de aspirină sau de produse care conțin salicilați la copii și adolescenți cu anumite infecții virale.

Din acest motiv, aspirina nu trebuie administrată copiilor sau adolescenților cu gripă fără o indicație medicală specifică.

Cât durează gripa?

În multe cazuri, febra și starea generală alterată încep să se amelioreze după câteva zile, iar copilul se simte vizibil mai bine într-un interval de aproximativ o săptămână.

Tusea și oboseala pot persista însă mai mult.

Mai importantă decât durata exactă este evoluția simptomelor. Dacă starea copilului se îmbunătățește, iar apoi febra sau tusea reapar ori se agravează, este recomandată evaluarea medicală.

Cum se tratează gripa?

Tratamentul gripei depinde de vârsta copilului, intensitatea simptomelor, durata bolii și existența unor factori de risc.

În formele ușoare, tratamentul este în principal simptomatic și urmărește menținerea confortului copilului și prevenirea deshidratării.

Odihna

Copilul are nevoie de suficient somn și repaus. Activitatea fizică intensă trebuie evitată până când starea generală se îmbunătățește.

Hidratarea

Febra și apetitul redus pot favoriza deshidratarea, mai ales la copiii mici.

În funcție de vârstă, copilului îi pot fi oferite apă, lapte, supe și alte lichide potrivite.

Urinarea mult redusă, gura uscată, lipsa lacrimilor la plâns și somnolența neobișnuită pot indica deshidratare.

Medicamente pentru febră și durere

Paracetamolul sau, atunci când este potrivit pentru copil, ibuprofenul pot fi utilizate pentru reducerea febrei și a disconfortului.

Doza trebuie stabilită în funcție de produs, vârsta și/sau greutatea copilului și trebuie respectate recomandările medicului, farmacistului și indicațiile din prospect.

Ibuprofenul nu este potrivit în toate situațiile, de exemplu în cazul unui copil deshidratat sau în prezența anumitor afecțiuni.

Paracetamolul și ibuprofenul nu ar trebui administrate simultan sau alternate după o schemă improvizată.

Tratamentul antiviral

În anumite situații, medicul poate recomanda un antiviral, precum oseltamivir.

Tratamentul este cel mai eficient atunci când este început cât mai repede, ideal în primele 48 de ore de la debutul simptomelor.

Totuși, antiviralele pot fi utile și după acest interval în cazul copiilor cu forme severe, al celor spitalizați sau al celor care prezintă un risc crescut de complicații.

Nu administrați copilului medicamente antivirale sau alte tratamente fără recomandarea medicului, deoarece utilizarea necorespunzătoare poate fi ineficientă și poate provoca reacții adverse.

Sunt necesare antibiotice?

Antibioticele nu tratează gripa.

Gripa este provocată de virusuri, iar antibioticele acționează împotriva bacteriilor. Acestea pot fi prescrise numai dacă medicul identifică sau suspectează o complicație bacteriană.

Când trebuie consultat medicul?

Este recomandată solicitarea rapidă a ajutorului medical dacă apar semne care pot indica o evoluție severă.

Printre acestea se numără:

• dificultăți de respirație;
• respirație mult mai rapidă decât în mod normal;
• retracții ale coastelor în timpul respirației;
• buze sau față cu tentă albăstruie;
• durere în piept;
• somnolență accentuată sau dificultatea de a trezi copilul;
• convulsii;
• semne de deshidratare;
• urinare mult redusă;
• dureri musculare atât de intense încât copilul refuză să meargă;
• agravarea unei boli cronice;
• revenirea febrei sau agravarea tusei după o perioadă în care copilul părea să se simtă mai bine.

La un copil cu vârsta sub 3 luni, o temperatură de 38°C sau mai mare necesită evaluare medicală promptă.

Indiferent de vârstă, dacă starea generală a copilului îi îngrijorează pe părinți, este indicată solicitarea sfatului unui medic.

Cum poate fi prevenită gripa?

Vaccinarea antigripală

Vaccinarea anuală este una dintre cele mai importante metode de prevenire a gripei și a formelor severe de boală.

Virusurile gripale se modifică în timp, motiv pentru care compoziția vaccinurilor este actualizată periodic, iar vaccinarea se repetă în fiecare sezon.

Vaccinurile antigripale sunt disponibile pentru copii începând de la vârsta de 6 luni, în funcție de tipul de vaccin și de recomandările medicale aplicabile.

În anumite situații, un copil poate avea nevoie de două doze în același sezon. Schema corectă poate fi stabilită împreună cu medicul pediatru sau medicul de familie.

Vaccinarea nu poate preveni toate cazurile de gripă, însă poate reduce atât riscul de îmbolnăvire, cât și riscul unei evoluții severe.

Măsuri simple de prevenție

Riscul de transmitere poate fi redus și prin câteva măsuri simple:

• spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun;
• acoperirea gurii și nasului atunci când copilul tușește sau strănută;
• evitarea atingerii ochilor, nasului și gurii cu mâinile murdare;
• aerisirea regulată a încăperilor;
• evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave, atunci când este posibil;
• curățarea obiectelor și suprafețelor atinse frecvent;
• menținerea copilului acasă atunci când este bolnav.

Întrebări frecvente despre gripa la copii

Un copil vaccinat poate face gripă?

Da. Vaccinarea nu oferă protecție de 100%, însă poate reduce riscul de îmbolnăvire și, mai ales, riscul unei forme severe.

Orice febră mare înseamnă gripă?

Nu. Febra poate apărea în numeroase infecții virale sau bacteriene. Simptomele pot sugera gripa, însă nu sunt suficiente întotdeauna pentru stabilirea diagnosticului.

Cât timp este contagios un copil cu gripă?

Transmiterea poate începe înainte de apariția simptomelor și este de obicei mai intensă în primele zile de boală. Copiii mici pot elimina virusul pentru o perioadă mai lungă.

Antibioticele ajută în gripă?

Nu. Antibioticele nu acționează asupra virusurilor gripale și sunt necesare doar dacă apare o infecție bacteriană.

Când sunt utile antiviralele?

Beneficiul lor este mai mare atunci când sunt administrate cât mai devreme. În anumite cazuri severe sau la copiii cu risc crescut, medicul poate recomanda tratamentul și după primele 48 de ore.

—

Odihna, hidratarea, utilizarea corectă a medicamentelor pentru febră și monitorizarea atentă a stării generale sunt importante în perioada de boală. În anumite situații, medicul poate recomanda și tratament antiviral.

Vaccinarea antigripală anuală, igiena mâinilor, aerisirea încăperilor și evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave pot contribui la reducerea riscului de îmbolnăvire și de transmitere a virusului.

Dacă simptomele sunt severe, se agravează sau apar semne care îi îngrijorează pe părinți, copilul trebuie evaluat

⚠️ Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medical specializat. Dacă micuțul tău nu se simte bine, simptomele se agravează sau observi un semnal de alarmă, consultă un medic pentru un diagnostic corect și recomandări personalizate. Nu administra tratamente, antibiotice sau siropuri pentru tuse fără indicația unui profesionist medical.ente fără aviz medical.